La început a fost patria nouă

Contele Alexander Károlyi şi urmaşii lui au chemat în anii 1712-1815 colonişti din regatul Württemberg de atunci, în principal din Oberschwaben în regiunea Sătmarului cu scopul de a repopula teritoriile devastate de război, de catastrofe
naturale şi epidemii.

La începutul secolului 19 au existat 40 delocalităţi în care au trăit şvabi germani – catolici fie singuri, fie împreună cu maghiari şi români. În urma efectelor celui de al II-lea Război Mondial, al prigoanei, naţionalizării şi colectivizării precum şi prin emigrarea masivă de mai târziu, numărul populaţiei şvăbeşti a înregistrat o scădere substanţială. Dacă în 1939 au trăit încă 30.600 de şvabi în judeţul Satu Mare, în anul 1992 au fost doar 14.000, iar 10 ani mai târziu, în 2002 la recensemântul populaţiei 6.380 persoane, care s-au declarat nemţi sau şvabi. Istoria şvabilor sătmarului însă merge mai departe...